Activităţi civice, sociale, culturale

30 martie 2016, PACE:

www.gradina-maicii-domnului.ro

15 martie 2016, 7 elemente:


 

Problemele Cetății!

"Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat." Mihai EMINESCU

aligica-arces-2014

Din 2010: realizator de programe extra-curriculare de educaţie şi conştientizare pentru elevi, în parteneriat cu instituții educaționale, din toate județele României. Click detalii! 


Iulie - august 2011: realizator al proiectului național "Tineretul implicat în activități de protecție a mediului", prin care peste 1.300 de elevi și 100 de voluntari din toate județele Românei au participat, timp de patru zile, la Academia Sâmbăta din județul Brașov, la un program de educare și conștientizare a tinerilor privind importanța protecției mediului - www.mediu.arces.ro

Bogdan Aligica in Aula Academiei Sambata Aligica program educational

În Aula Academiei Sâmbăta de la Mănăstirea Brâncoveanu din județul Brașov.

�n Aula Academiei S�mbăta de la Mănăstirea Br�ncoveanu din județul Brașov.


2003 - prezent: activități de promovare a principiilor și învățăturilor lui Isus din Nazareth.

Aligica si Tony Hall

Cu dl. Robert Aderholt, membru in Congresul SUA și dl. ambasador Tony HALL în Washington DC.

bogdan aligica si barbara lee congress woman Aligica si Rajko Kuzmanovic

Cu doamna Barbara Lee, membră a Congresului SUA și cu dl. Rajko Kuzmanovic, Președintele Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina.


Martie 2008 - noiembrie 2010: activități profesionale de consultanță în vederea accesării fondurilor europene, urmarea cărora câteva zeci de proiecte pentru diferiți beneficiari (organizații non-guvernamentale, instituții de cult și societăți comerciale) au primit finanțări nerambursabile pentru dezvoltarea și desfășurarea activităților în domenii ca: IT&C, prestări servicii, producție, mediu, social, instalații și construcții, patrimoniu cultural-istoric etc. De menționat este proiectul de restaurare a Bisericii Negoiești din județul Călărași, care a primit finanțare în valoare de 1.350.000 euro (5.668.650,68 lei) pentru restaurare, consolidare, punere în valoare și introducere în circuitul turistic al Complexului arhitectural medieval al fostei mănăstiri Negoiești-Șoldanu. Click pentru detalii!

Proiecte Aligica Aligica proiecte negoiesti

Mai 2009: Cu domnul prim-ministru Emil Boc și domnul Mircea Geoană, Preşedintele Senatului, la Romexpo, discutând despre absorbția fondurilor europene și dezvoltarea României.

Aligica si Emil Boc Aligica si Mircea Geoana



2005 - prezent: Inițiator și realizator al unor materiale şi evenimente de prezentare a activităţilor Bisericii Ortodoxe Române şi Patriarhilor României, cu înalta binecuvântare a Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST.

aligica - patriarhii romaniei Aligica si PF Teoctist

7 februarie 2006: Prezentarea site-ului oficial al Patriarhilor României www.patriarh.ro, eveniment organizat cu prilejul aniversării a împlinirii vârstei de 91 de ani a Prea Fericitului Părinte Teoctist. 

Click: Un cadou modern pentru Patriarhul României

bogdan aligica si Teoctist Patriarhul - eveniment

sf stefan cel mare  daniel sihastru sfinti romani constantin brancoveanu ioan de la prislop sfantul antim ivireanu sf romani ierarh petru movila dobrogea sf sava buzau

Sfinţi români


Voluntar al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (2003 - 2009) - activităţi în România, Albania, Bulgaria, Serbia, Moldova.


2 iulie 2004: 500 de ani de la Adormirea Sfântului Ştefan cel Mare - Sf. Mănăstire Putna, Marea Sărbătoare - Ştefan 500. Membrii conducerii Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretudindeni şi Înaltpreasfinţitul TEOFAN, dezvelind placa comemorativă Eminescu - Slavici.

Aligica IPS Teofan


2001-2002: Organizator al programului finanţat de USAID pentru drepturile omului în judeţul Prahova, program realizat de Liga Studenţilor în parteneriat cu Guvernul Local din Loundoun County - Virginia, SUA şi monitorizat de World Learning


Iulie - septembrie 2001: Organizator al programului de promovare a valorilor democratice "Our Democ

racy", realizat cu sprijinul Ambasadei SUA din Bucureşti, la care au participat peste 2300 de elevi. Programul a fost implementat în taberele de elevi din judeţele Prahova, Braşov şi Iaşi.

Bogdan Aligica si elevii participanti la proiect


 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alături de delegatul US Embassy, domnul Tacker Brenan, cu un grup de elevi din judeţul Constanţa şi din Chişinău.

Conducerea “Partidului Albinelor

Elevi Tabara busteni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Conducerea “Partidului Albinelor” câştigătoare a alegerilor pentru primarul oraşului.


Octombrie 2001: Conferința "Regional Youth Policy", Bulgaria


Mai 2001: Conferinţa pe tema drepturilor omului, Loudoun County, Virginia, SUA

Aligica si Parintele Calciu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Împreună cu dl. Frank WOLF, membru al Congresului SUA şi cu părintele Calciu Dumitreasa în Washington D.C.

Aligica si Frank Wolf

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Negociator şi coordonator în procesul de afiliere internaţională al Ligii Studenţilor în structurile de tineret internaţionale (1999-2001)


Organizator al structurii membrilor aspiranţi (elevi din licee) ai Ligii Studenţilor din România (martie-iunie 2000)


octombrie 2000: organizator al Congresului Naţional Studențesc la Palatul Patriarhiei Române

Aligica PS Teodosie Eugen Simion 2000aligica ps Teodosie patriarhie 2000

 


Organizator şi coordonator al Concursului Naţional Studențesc "Eminescu", organizat sub înaltul patronaj al Academiei Române (2000)

Aligica si Eugen Simion

10 decembrie 1999: Aniversarea 10 ani - Liga Studenţilor

Liga Studentilor 1989-1999
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aligica Bogdan Hossu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu dl. prof. Eugen SIMION, Preşedintele Academiei Romane și dl. Bogdan HOSSU, Preşedintele Cartel Alfa

 


1999: Organizator al Grevei Naţionale Studenţeşti

aligica Liga Studentilor 1999

 

 

 

 

 

 

 

 

 

aligica bogdan - greva studentilor 1999

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Reorganizator al structurii la nivel naţional a Ligii Studenţilor, organizator al primelor Alegeri Generale Studenţeşti din România (prin scrutin uninominal) şi al primului Congres Naţional Studențesc la Palatul Patriarhiei Române (mai 1998 - mai 1999)

Prea Fericitul Părinte TEOCTIST, Patriarhul României, binecuvântând lucrările Congresului.

Ziarul ZIUA, 17 mai 1999:

Patriarhul a binecuvantat Liga Studentilor

Studentii si-au ales, ieri, la Palatul Patriarhiei, conducerea Biserica, studentii si sindicatele ar trebui sa mearga mana in mana Studentii romani au fost salutati de studentii iugoslavi Liga este dispusa la colaborare cu organizatiile de tineret ale partidelor si a semnat acorduri cu BNS si Cartel Alfa Mai multe locuri in camine si in Senatele Universitare

Patriarhul a binecuvantat Liga Studentilor 
-- PF Teoctist i-a indemnat pe tineri sa gaseasca in valorile Bisericii un model de viata

Congresul National al Reprezentantilor Ligii Studentilor (LS) l-a ales ieri, cu majoritate de voturi, presedinte pe Daniel Onisor, student in anul III la Faculatea de Istorie a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Fostul presedinte al Ligii, Bogdan Aligica, a refuzat sa mai candideze, motivand ca nu mai doreste sa se implice in problemele de conducere la nivel national. Reprezentantii studentilor au adoptat mai multe rezolutii privind colaborarea cu clasa politica, cu sindicatele si pozitia fata de razboiul din Iugoslavia. Lucrarile Congresului s-au desfasurat, la Palatul Patriarhiei din Capitala, in prezenta PF Teoctist, a ministrului Justitiei, Valeriu Stoica, a ministrului Tineretului si Sportului, Crin Antonescu, si a presedintelui BNS, Dumitru Costin. Ieri dimineata, inaintea redeschiderii lucrarilor, reprezentantii LS au participat la Sfanta Liturghie oficiata de Patriarhul Teoctist.

Patriarhul Teoctist a binecuvantat, sambata, deschiderea lucrarilor Ligii. In predica, Prea Fericirea Sa a apreciat ca este nevoie ca tinerii sa se apropie mai mult de Biserica si sa gaseasca in valorile acestei institutii un model de viata. Patriarhul Teoctist s-a referit apoi la suferintele prelatilor Bisericii in timpul dictaturii comuniste. "Vremurile au fost foarte grele si nu se putea ca Biserica sa ramana indiferenta sau sa se ascunda in catacombe. Nu inseamna ca daca ierarhii BOR n-au stat inchisi ei nu au suferit, insa Biserica nu a facut publice aceste lucruri", a spus Preafericitul Parinte. El a subliniat ca s-a creat o imagine gresita a Bisericii, conform careia aceasta institutie ar fi o piedica in calea integrarii europene a Romaniei. "Cine crede asta se inseala, iar vizita Papei in Romania este cea mai buna dovada in acest sens", a conchis Teoctist.

Liderul BNS Dumitru Costin i-a sfatuit pe tineri sa nu se lase "pe mana politicienilor". ...

Laura Gafencu, Oana Sima, Ziua, 17 mai 1999

Patriarhul Teoctist la Congress

CotidianulLa congresul Ligii Studentilor s-a hotarat: miscarea studenteasca nu va mai fi inregimentata politic

Reprezentantii LS sustin insa o apropiere de sindicate. Dupa ce in 24 martie 1999 a sustinut alegeri in sase centre universitare din 14 universitati, Liga Studentilor a organizat primul congres al studentilor din Romania, in zilele de 15 si 16 mai. La acest eveniment au participat 155 de reprezentanti din teritoriu, alesi pe 24 martie. Congresul a avut ca principal punct pe ordinea de zi alegerea Consiliului National Director si a presedintelui. Organizat in incinta Palatului Patriarhiei din Bucuresti, Congresul Ligii Studentilor a fost salutat, in prima sa zi, de PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, de ministrul Justitiei, Valeriu Stoica, si de ministrul Tineretului si Sportului, Crin Antonescu. Prezent la lucrarile congresului, Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical, le-a spus studentilor sa nu se lase prada influentelor politice.

Colaborare cu sindicatele. Chiar si congresul LS si-a propus sa puna la punct o strategie de viitor privind relatia acestei organizatii studentesti cu partidele politice si cu sindicatele. Liderul interimar al LS, Bogdan Aligica, a spus ca Liga Studentilor se va tine departe de orice partid politic, dar, in schimb, va exista o stransa colaborare cu sindicatele, mai ales cu BNS, in colaborare cu care se preconizeaza construirea de camine studentesti, desi la aceasta ora nu se cunosc exact detaliile acestui proiect. Ceea ce se stie este ca investitiile in cauza nu vor fi realizate cu bani de la bugetul statului, ci pe baza unor credite.

Reorganizare. Aligica a mai spus ca in ultimii ani miscarea studenteasca a fost slabita, dar ca Liga Studentilor a reinceput organizarea acesteia, actualul congres fiind o parte a acestui proces. Reprezentantii LS au spus ca marile probleme ale studentilor sunt legate de camine si de burse. Studentii sunt din ce in ce mai nemultumiti de taxele impuse de catre universitatile publice. Din aceste motive se doreste o discutie sincera cu MEN, pe aceasta tema. Acestia constata ca invatamantul superior se confrunta cu o grava lipsa de bani si cred ca solutia cea mai buna ar fi autonomia universitara, care ar insemna si atragerea de fonduri extrabugetare.

11 martie 1999, Ziarul CRIŞANA: Preşedintele Ligii Studenţilor şi-a vizitat colegii orădeni


Demersuri şi negocieri pentru recuperarea de către studenţi a patrimoniului UASCR, cu sprijinul BNS și Cartel Alfa.


Vizita d-lui Preşedinte Emil CONSTANTINESCU la sediul Ligii Studenţilor (1999). Ziarul ZIUA

aligica bogdan - greva studentilor 1999aligica Liga Studentilor 1999


 

 

 

 

 

 

 

 

-- Presedintele a salutat lansarea sistemului de vot uninominal de catre studentiEmil Constantinescu considera ca alegerile studentesti reprezinta un moment de cotitura pentru Romania. Seful statului s-a intalnit cu Liga Studentilor

Ieri dupa-amiaza presedintele României, Emil Constantinescu, a fost prezent la sediul Ligii Studentilor, la Facultatea de Drept, in biroul unde a functionat Biroul Electoral de circumscriptie nr. 1. In prezenta unui numeros grup de studenti, seful statului a purtat un dialog care s-a prelungit mai bine de patruzeci de minute, la care a participat si juristul Sergiu Cornescu, unul dintre cei trei membri ai Biroului Electoral care a fost delegat de catre cartelul sindical ALFA sa participe la supravegherea alegerilor generale studentesti. Presedintele a fost informat cu privire la derularea alegerilor si a apreciat ca ideea organizarii alegerilor generale studentesti prin sistem uninominal, la care au avut drept de vot atat studentii cat si profesorii, este o intiativa foarte buna, care poate fi salutata ca un succes al studentimii romanesti. Dupa ce a aflat de la membrii Ligii Studentilor ca rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu Mures a interzis defasurarea Alegerilor in acest institut, Emil Constantinescu a calificat actiunea acestuia drept incalificabila si intolerabila. Presedintele fost invitat sa participe la Congresul National al Ligii Studentilor, care va avea loc in curand, imediat dupa ce se vor centraliza rezultatele alegerilor generale. Procentul de participare la vot al studentilor din universitatile unde au avut loc alegeri, aproximativ 20%, destul de redus in opinia organizatorilor, a fost considerat unul normal de catre presedinte, avand in vedere ca si la nivelul intregii populatii, la alegeri mult mai importante, electoratul se manifesta activ cam in acelasi mod.Studentii i-au inmanat presedintelui ultimele suplimente speciale ale ziarului ZIUA dedicate studentilor si redactorul ZIUA a purtat o scurta discutie cu seful statului, care la inceput s-a aratat oarecum iritat datorita aparitiei unor materiale de presa care vizau si presedintia, in suplimentele studentesti: Emil Constantinescu: De unde ati scos toate aiurelile astea ca eu vreau sa dezbin sa manipulez...?" ZIUA: Nu stiu daca dvs. personal, in orice caz este evident ca cineva din preajma dvs. are niste interese. N-am spus niciodata ca sunteti dvs. direct responsabil. De fapt doream sa va intreb acum ce parere aveti despre alegerile studentesti si cum vi se pare exemplul lor pentru societatea romaneasca? Emil Constantinescu: "Am vorbit cu studentii si exemplul lor mi se pare foarte bun. In mod deosebit apreciez ca alegerile generale studentesti au reprezentat o statie pilot de incercare necesara pentru ca acest proiect, al sistemului electoral uninominal, sa poata fi dus la indeplinire. Eu am sustinut aceasta idee, a scrutinului uninominal, si cred ca este o adevarata cotitura pentru societatea romaneasca faptul ca acest model de vot a fost adoptat, pentru prima oara la scara nationala, de catre studenti.Cred ca este un nou inceput pentru studenti, pentru miscarea studenteasca, de care ma simt sufleteste apropiat si pe care i-am sustinut s-i voi sustine. Redactorul ZIUA l-a intrebat in continuare pe presedintele Constantinescu cum explica faptul ca oameni ai Puterii finanteaza si sustin organizatii si grupuri asa-zis studentesti, pilotate de forte politice, si care lucreaza in folosul si spre beneficiul Opozitiei, la care domnia sa a anuntat ca va lua masuri in acest sens.

ZIUA - nr. 1447 de vineri, 26 martie 1999


Alături de BNS, CNSLR Fraţia, Cartel Alfa, Conf. Meridian, Pro Democraţia, AC, - participare la acţiuni vizând reformarea sistemului electoral din România şi introducerea scrutinului uninominal (1999)


Reprezentant al studenţilor din România în Atena (Grecia) la fondarea SEYC (Southeastern European Youth Center) în 1999.

Conferinţa internaţională "Pace în Balcani", Grecia (iulie 1999)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnarea Statutului SEYC cu reprezentanţii tinerilor din Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria, Cipru, Turcia, Yugoslavia.

 


12 noiembrie 1998: Marian Munteanu îi ține spatele lui Aligică. Cozma la studenți. "Regia, să-și facă datoria!"

 

Octombrie - noiembrie 1998: Mediul politic creează diversiuni și încearcă să controleze mișcarea studențească din România. Bogdan Aligică se opune!

COTIDIANULeditorial 9 noiembrie 1998, Ion Cristoiu:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Protestul studenţesc - un nelinistitor avertisment dat clasei politice de către societatea civila

 
Premierul Radu Vasile a declarat ieri ca reducerea rating-ului Romaniei de catre agentia internationala Moody's reprezinta un semnal de alarma pentru clasa politica, pentru situatia actuala din Romania.

Constient de cutezanta-mi - cea de a polemiza cu unul dintre falnicii barbati ai clipei - imi permit, totusi, sa-l contrazic pe domnul prim ministru. Un semnal de alarma pentru clasa politica, pentru putere, nu-l constituie nici reducerea rating-ului, nici esecul negocierilor cu FMI, nici declaratiile care ne risipesc orice iluzie privind admiterea in NATO, nici raportul UE. Marele, nelinistitorul semnal de alarma trebuie sa-l reprezinte pentru putere, pentru clasa politica miscarile studentesti in plin proces de radicalizare si extindere la nivelul intregii tari. Atit de grav e acest semnal incit sedinta de Guvern patetica de joi, beneficiind de participarea, nu mai putin patetica, a insusi presedintelui Emil Constantinescu, ar fi trebuit dedicata nu Raportului UE, ci miscarilor studentesti.
Nu numai experienta Romaniei, dar si a altor tari ne invata ca studentimea reprezinta barometrul cel mai sensibil la criza pe care o traverseaza, la un moment dat, o clasa politica, un regim, ba chiar si o societate. Ori de cite ori la nivelul unei tari si-au facut aparitia primele semne, inca ascunse politicienilor si analistilor, ale fundaturii morale si politice, primii care se misca sint studentii. Asa s-a intimplat in Romania lui Ceausescu. Asa s-a intimplat in Romania primelor luni ale lui 1990, cind noua putere, virita pina la glezne in singele lui Ceausescu, masacrat la Tirgoviste, nu intelesese ca decembrie 1989 insemnase pentru Romania sfirsitul comunismului de orice fel, inclusiv al celui de tip perestroikist. Asa s-a intimplat in Franta lui mai 1968, cind politicienii de pe malurile Senei, imbatriniti in ticuri, n-au perceput criza care macina, vorba lui Marcuse, sistemul deja stabilit. A fost nevoie de iesirea studentilor in strada pentru ca intreaga Franta, trezita de explozia tinerimii razvratite, sa se miste si, dintr-o opintire generala, sa darime pilonii putrezi ai regimului. Si de fiecare data cind politicienii n-au luat in seama miscarile studentesti, tratindu-le cu nepasare sau incercind sa le contracareze prin diversiuni grosolane, viata i-a pedepsit amarnic. Asa s-a intimplat cu Nicolae Ceausescu in decembrie 1989, care, deja atins de paranoia puterii, in loc sa tresara nelinistit la tulburarile studentesti, le-a expediat, etichetindu-le drept actiuni ale agenturilor straine. Asa s-a intimplat cu Ion Iliescu in aprilie - mai 1990, care, incapabil sa sesizeze cauzele din adincuri ale mitingului studentesc din Piata Universitatii, a pus pe demonstranti tunurile de vorbe proaste ale TVR si presei aservite.
De mai multe zile studentii din marile centre universitare protesteaza. Ieri, gratie unei tresariri de orgoliu, Liga Studentilor si-a anuntat si ea intrarea in greva, alaturi de celelalte organizatii din tara, punind capat astfel unei perioade in care, prin intermediul lui Bogdan Aligica, personaj cu prea multe dedesubturi la o virsta atit de tinara, a riscat compromiterea grava a studentilor bucuresteni prin infatisarea acestora in fata opiniei publice drept cal troian al politicienilor de la putere. Revendicarile tineretului studios sint deja stiute. Ele vizeaza nu numai obiective privind simbunatatirea propriei vieti, dar si obiective mai largi, tinind de asanarea morala a puterii, a clasei politice, a societatii romanesti. Dincolo de aceste revendicari, expuse pe puncte, miscarea studenteasca ascunde o nemultumire surda fata de tot ce se intimpla in Romania de azi. Expresiile constiente ale acestei stari de spirit razbat in unele revendicari politice: eradicarea coruptiei, adoptarea legii privind accesul la dosarele Securitatii, introducerea votului uninominal. Cea mai mare parte a ei ramine insa in adincuri, fara a beneficia inca de o transpunere intr-o lozinca, intr-un manifest, intr-un discurs. Riscind sa dibuim acolo unde ar trebui sa mergem drept la tinta, vom spune ca aceasta nemultumire vizeaza tot ceea ce e in neregula la nivelul puterii, al clasei noastre politice, al realitatii din jur. Prabusirea sperantei de schimbare, de innoire, pe care a reprezentat-o, pina in noiembrie 1996, actuala putere, aflata in opozitie timp de sase ani, a dus, in anul de gratie 1998, la o nemultumire a societatii civile fata de intreaga noastra clasa politica, identificata cu politicianismul ieftin, cu demagogia desantata, cu interesul strimt, egoist, contrapus interesului national. Aceasta nemultumire si-a gasit expresia, la nivelul adultilor, in lehamitea fata de politica, in absenteismul la alegerile pe Bucuresti, in intoarcerea la stadiul caruia Ana Blandiana i-a spus stadiul de popor vegetal. Altfel prin virsta, prin specificul traiului cotidian, studentii nu sint insa dispusi la resemnarea adultilor. Nemultumirea lor n-a imbratisat forma boicotarii tacite a politicului ci, dimpotriva, cea a razvratirii in miscarile protestatare care zguduie de citeva zile marile centre universitare ale tarii.
Ce vor studentii? Nimic altceva decit ceea ce vor de la noi institutiile euro-atlantice. Nimic altceva decit ceea ce vor de la politicieni adultii. Si anume o trezire a clasei politice din somnul de siesta prelungita. Ca in atitea cazuri din istoria tarii noastre si a lumii, studentii Romaniei din aceste zile reprezinta constiinta inaintata a societatii civile, avangarda intregii natiuni. Au intrat in greva sub semnul unei nemultumiri radicale, tipice virstei si constiintei de intelectual, fata de mlastina in care au tirit tara politicienii nostri de doi bani. Prin miscarea lor, intreaga societate da un cartonas galben clasei politice. Si daca aceasta clasa politica nu se trezeste la realitate, nu se schimba din temelii, societatea romaneasca, urmindu-i pe studenti, vor da clasei politice un cartonas rosu. Si atunci actuala clasa politica va trebui sa iasa de pe teren.
Acesta e semnalul pe care-l trimit politicienilor miscarile studentesti. Din nefericire, clasa noastra politica nu percepe acest sever avertisment primit, prin intermediul tineretului studios, de la societatea civila. Opozitia, alcatuita din partide care, la vremea cind au fost la putere, i-au tratat pe studenti cu dispret, incearca acum o ieftina folosire a protestului sincer, curat, al tineretului studios, pentru a-si realiza interesele politicianiste meschine. Puterea, alcatuita din partide si personalitati care au fost alaturi de miscarile studentesti din ianuarie, februarie, aprilie si august 1990, s-a imbolnavit, odata cu iesirea din opozitie, de riia tipica guvernantilor deja imbatriniti: incapacitatea de a percepe realitatea, putrezirea morala, aroganta. Drept urmare, puterea postnoiembrista, in frunte cu Emil Constantinescu, repeta fata de miscarile studentesti actuale, ca intr-o imitatie natinga, toate gesturile prostesti ale fostei puteri fata de protestele tineretului studios din 1990. Dialogului ii e preferat apelul la trucuri ieftine, cum ar fi etichetarea politica a miscarilor studentesti, efortul de a fisura solidaritatea universitara si, mai ales, incercarea de a manipula opinia publica prin intermediul TVR. Pe Ion Iliescu, pe Petre Roman i-am inteles in incapacitatea lor de a lua in serios marea miscare a studentilor care a fost Piata Universitatii. Pe Emil Constantinescu, pe Radu Vasile nu-i mai inteleg. In loc sa mearga in mijlocul studentilor revoltati, sa vada ce vor, sa dialogheze cu ei, presedintele comanda diversiuni ieftine, precum jalnica Editie speciala de vineri seara de la TVR, emisiune amintind, prin manipularea primitiva, de 28 ianuarie 1990, cind televiziunea lui Ion Iliescu refuza sa transmita mitingul studentesc din Piata Universitatii pe motiv ca e ceata. La rindu-i premierul Radu Vasile, ditamai profesorul universitar, ca si Emil Constantinescu, de altfel, in loc sa fi tresarit la primele semne ale protestului studentesc, abordind cu seriozitate revendicarile pe care le-a primit deja, se comporta ca si cum n-ar sti de flacarile care au cuprins marile concentrari din tara ale tineretului studios. Inchisi de mult in globurile de sticla aurita ale palatelor de tot soiul, Emil Constantinescu, Radu Vasile, liderii coalitiei de guvernamint, nu percep inca gravitatea momentului reprezentat de revolta studentilor. Daca nu se trezesc la realitate cit mai repede, s-ar putea ca miscarile studentesti sa-i loveasca mai puternic decit Raportul UE, decit esecul negocierilor cu FMI, decit reducerea rating-ului.

Ziarul ZIUA ZIUA: controlul studentilor

 

Profesorul Constantinescu isi baga consilierul in ciorba universitara

Presedintia face presiuni asupra miscarii studentesti


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Romeo Moșoiu a executat o lovitura de liga

In cursul noptii de sambata spre duminica, in jurul orei 3 dimineata, consilierul prezidential Romeo Mosoiu, insotit de cativa studenti, a patruns in sediul din Facultatea de Drept al Ligii Studentilor, in scopul organizarii unei actiuni de preluare sub control a conducerii Ligii Studentilor. Conducerea aleasa a Ligii Studentilor se aflase in sediu pana la ora 1 din noapte pentru a pune la punct detaliile de organizare a grevei generale, care trebuie sa fie declansata luni, dupa incheierea scrutinului pentru Primaria Capitalei. Greva izbucnita in centrele universitare din estul tarii nu s-a intins si la Bucuresti si apoi in restul tarii, asa cum se dorea, deoarece, in pofida tuturor presiunilor exercitate asupra studentilor din Bucuresti, acestia au refuzat sa se implice intr-un context politic evident, iesind in strada in toiul campaniei electorale.

 

Conducerea de la Bucuresti a Ligii Studentilor a fost acuzata de tradare de catre unii reprezentanti ai unor organizatii studentesti, deoarece nu s-a raliat ultimatumului adresat duminica trecuta Ministerului Educatiei Nationale, care continea 11 revendicari, unele cu caracter politic, si care avea drept termen de rezolvare doar 72 de ore. Sambata trecuta, la Bucuresti s-a infiintat ad-hoc o grupare intitulata Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti, care si-a facut aparitia publica exact in duminica alegerilor pentru Primaria Capitalei, acuzand clasa politica de coruptie si imoralitate. Alianta a atacat violent Liga Studentilor, pretinzand ca ar fi vanduta puterii.

Miercuri, Alianta a declansat o actiune grevista care nu a avut ecou decat in centrele universitare din estul tarii. Opozitia a salutat actiunile de strada ale studentilor din Iasi, Galati, Bacau, Constanta, cerand primului ministru sa se intalneasca urgent cu liderii studentilor. O parte din organizatiile studentesti s-au distantat de revendicarile cu caracter politic introduse in lista adresata Ministerului Invatamantului. Liderii Ligii Studentilor au precizat, vineri seara, in direct, pe programul 1 al TVR ca sustin toate solicitarile grevistilor de la universitatile din provincie care de altfel fusesera formulate formulate anterior, in mare parte, tot de Liga Studentilor.

Bogdan Aligica, presedintele destituit formal de Alianta Ligii Studentilor, a tinut sa atraga atentia ca nu vor iesi in strada pana nu se va incheia procesul de votare. Sambata, Liga Studentilor din Bucuresti a inceput pregatirea grevei care trebuie sa inceapa in cursul acestei zile. Interventia consilierului prezidential urmarea tocmai debarcarea conducerii care pregatise actiunile greviste, intentionandu-se obtinerea controlului asupra studentilor astfel incat sa nu se ajunga la manifestari de strada indreptate impotriva Puterii. Interventia necugetata a consilierului de la Cotroceni ar fi putut determina o riposta exact in timpul votarii, cu consecinte previzibile asupra procesului electoral. Bogdan Aligica, presedintele destituit de Alianta, ne-a comunicat ca situatia este sub control si ca in urmatoarea faza a miscarii revendicative se vor intalni conducerile tuturor organizatiilor studentesti pentru a-si coordona actiunile la nivel national.

George RONCEA - ZIUA - Nr. 1332 de luni, 9 noiembrie 1998

"Ole, ole, Aligică nu mai e":

-------------------------------

Ziua, 10 noiembrie 1998: Bucureştenii l-au alungat pe Aligică

Miscarea tineretului universitar la raspantia diversiunilor (II)

Puterea doreste controlul total al organizatiilor studentesti

Liga Studentilor a intrat in colimator din momentul in care a contestat legitimarea Conventiei prin "Piata Universitatii" * Oamenii presedintelui s-au tinut de puciuri si manipulari * Un consilier prezidential a pus la cale fapte cu caracter penal * Miza confruntarii dintre organizatiile studentesti si Putere depaseste cadrul vietii universitare

Studentii din Bucuresti au evitat atragerea in jocurile partizane

Scoaterea in strada a studentilor, in contextul alegerilor pentru Primaria Capitalei, putea avea consecinte grave pentru Coalitie, daca ar fi intrat in acest joc si Universitatile bucurestene, care concentreaza o parte semnificativa a studentimii romanesti. Numai Universitatea Politehnica, de exemplu, numara peste 22. 000 de studenti.

Intreaga campanie a lui Lis s-ar fi dus pe apa sambetei, daca de miercuri si pana duminica, in ziua votarii, intreaga atentie a bucurestenilor s-ar fi focalizat vrand-nevrand asupra protestelor studentesti. Ce contra-campanie mai reusita impotriva Conventiei se putea imagina decat marsurile si greva zecilor de mii de studenti din Centrul Universitar Bucuresti manifestand impotriva Guvernului?

Cu sau fara voie, studentii s-au trezit prinsi intr-o manipulare fara precedent, care, daca ar fi reusit, ar fi putut aduce mari servicii Opozitiei in acel moment. Soarta Coalitiei a atarnat de un fir de par - un infim procent, semnificand numai 6000 de voturi. Tonul tarii se da la Bucuresti si daca Opozitia castiga alegerile, liderii acesteia au spus-o clar, ar fi urmat alegeri anticipate si probabil o cu totul alta componenta a conducerii tarii.

Asul, atent filat, care a rasarit din maneca Opozitiei a fost aceasta asa-zisa Alianta studenteasca, care, daca ar fi izbutit sa determine si iesirea in strada a studentilor bucuresteni, ar fi produs la momentul oportun acea infima balansare a voturilor de care avea nevoie PDSR-ul ca sa castige potul cel mare: Bucurestiul si tara intreaga.

Grevele declansate in estul tarii nu au iradiat si in restul tarii si mai ales la Bucuresti deoarece liderii organizatiilor studentesti din cele mai importante institutii de invatamant, Universitatea Bucuresti si Politehnica, nu au dorit sa ofere avantaje nici unei tabere si nu s-au lasat atrasi in lupta politica. Victima acestei pozitii principiale a devenit presedintele Ligii Studentilor, Bogdan Aligica, care a fost nevoit sa iasa in fata pentru a exprima pozitia de neimplicare a studentilor bucuresteni pe timpul campaniei electorale, devenind astfel tinta predilecta a partizanilor Opozitiei.

I s-a dedicat, pentru demolare, un editorial intr-un cotidian central, un cap de pagina, emisiuni la radio si TV, orchestrandu-i-se o campanie calomnioasa la care nu a avut practic drept de apel. Student la matematica, in varsta de numai 20 de ani, presedintele LS a reusit sa fie dezagreabil tuturor fortelor politice. Intai pentru ca a precizat ca pana nu se termina campania electorala in Bucuresti nu va incepe nici o greva ori mars studentesc, si chiar s-a tinut de cuvant. Apoi Aligica a calcat pe bec rau de tot cand a apucat sa anunte, la TVR 1, intr-o vineri seara, pe data de 6 noiembrie, ca Liga Studentilor nu este la cheremul Conventiei si ca respinge pretentia Conventiei si a Presedintiei de a se legitima prin Piata Universitatii, care apartine de drept Ligii Studentilor.

Oamenii presedintelui se tin de fapte cu caracter penal

Nu a apucat sa ajunga bine in patul sau de la camin, in seara emisiunii de la TVR, ca Presedintia a si trecut la actiune. In puterea noptii, consilierul prezidential Romeo Mosoiu a convocat opt conspiratori pe care i-a indemnat sa gaseasca solutii pentru anihilarea imediata a lui Aligica. Consilierul prezidential a propus ca acesta sa fie atras afara din camera pentru a-i fi furata stampila organizatiei. Pana la urma, Mosoiu i-a convins sa redacteze, la trei noaptea, dupa ce au patruns in sediul Ligii, un act de destituire a lui Aligica, pe care au fost asternute un numar de semnaturi in fals murdarite putin cu o stampila de club si care a fost trimis presei, duminica dimineata. Sapte din cei opt pucisti fac parte din Comisiile de cazare din facultatile lor. Cum Liga Studentilor nu se mai ocupa din 1995 de cazari in Universitatea Bucuresti, doamna prorector Dana Marinescu, o apropiata a lui Emil Constantinescu, este cea care-i desemneaza pe sefii Comisiilor de cazare din facultati. O parte din cei sapte sunt oameni de incredere ai lui Mosoiu, care a contat pe acestia pentru a indeplini planul preluarii sub control al Ligii Studentilor. Unul dintre acei vajnici conspiratori, convocat de Mosoiu pentru a se ocupa de inlaturarea presedintelui Ligii, nici nu facea parte din Liga Studentilor. Obedientii consilierului prezidential au savarsit la indemnul acestuia un fals in acte publice, prin falsificarea semnaturilor de pe un inscris oficial, infractiune care se pedepseste de Codul Penal cu inchisoare de la unu la trei ani. Bazandu-se pe controlul asupra studentilor din anii mici, conferit prin calitatea de sefi ai cazarilor, oamenii lui Mosoiu, care s-a aflat in permanent contact cu uneltele sale, au inscenat un fel de executie publica a presedintelui Ligii Studentilor, adunand in aula Facultatii de Drept o masa compacta de studenti careia i s-a sugerat sa ceara demisia acestuia. S-au intocmit liste cu semnaturi pentru greva, pe care s-a adaugat numele presedintelui LS, astfel ca cei care semnau pentru greva semnau automat si pentru demisia acestuia. Multi dintre cei care semnau habar n-aveau cine este si ce a facut acel Aligica.

Constantinescu este ori tras pe sfoara ori ipocrit

Pretextul oferit de catre cei care-l contestau pe Aligica a fost calitatea slaba a prestatiei mediatice a acestuia in cadrul unei emisiuni de la Antena 1, pretext care a devenit din ce in ce mai subtire pe masura ce prestatiile publice ale celor care-l atacasera contribuiau din ce in ce, prin comparatie, la restabilirea imaginii presedintelui LS. Bogdan Aligica s-a dat la o parte din calea grupului de contestatari lasandu-le libertate deplina sa faca ceea ce pretindeau a fi scopul lor principal: greva si sustinerea intereselor Ligii Studentilor. Incheierea lamentabila a grevei si rezultatul asa-zisei negocieri finale de la Guvern au epuizat toate argumentele invocate de cei care-i cereau demisia pentru ca ar fi adus prejudicii organizatiei. Intreaga miscare studenteasca va avea de suferit tocmai datorita inconstientei celor care s-au lasat dusi de nas de oamenii presedintelui. Culmea este ca si presedintele s-ar putea sa fie dus de nas de altcineva. Este foarte posibil ca oamenii care se ascund sub pulpana prezidentiala sa execute, folosind aceasta acoperire, jocuri obscure, dirijate de profesionisti ai diversiunii si dezinformarii. Spunem aceasta deoarece stim ca imediat dupa campania electorala, Emil Constantinescu l-a invitat pe presedintele Ligii la Cotroceni si a purtat cu acesta o discutie privata, in cursul careia Aligica a fost asigurat ca Presedintia nu are nici un amestec in actiunile desfasurate impotriva sa. Deoarece in presa aparuse deja dezvaluirea implicarii consilierului prezidential in puciul de la Liga, Constantinescu l-a mustrat pe Romeo Mosoiu de fata cu presedintele Ligii pentru actiunea intreprinsa. Mosoiu insa a mintit in fata presedintelui Constantinescu, sustinand ca el nu are nici un amestec. Chiar in timp ce Aligica se afla la Presedintie, in conditiile in care intalnirea avea atributul confidentialitatii, manevrele desfasurate de oamenii lui Mosoiu continuau in forta. In presa fusese strecurata informatia ca Aligica s-a intalnit cu presedintele, temei pentru a fi acuzat, chiar de catre conspiratorii lui Mosoiu, ca este omul Puterii. In consecinta s-a anuntat destituirea presedintelui Ligii pentru faptul ca ar fi compromis miscarea studenteasca. Culmea, "destituirea" ar fi fost savarsita chiar de catre protejatul lui Romeo Mosoiu. Aligica nu s-a putut apara, deoarece a tinut sa-si respecte cuvantul dat presedintelui, de a nu relata public continutul intalnirii. Concluzia este ca ori oamenii presedintelui isi fac de cap cum vor ei, ori presedintele Constantinescu este un om de o ipocrizie fara seaman, care isi permite sa-si bata joc de un pusti de 20 de ani, folosindu-se de toate atributele autoritatii sale.

George RONCEA - ZIUA, dezvăluiri - 18 noiembrie 1998


Reprezentant al Ligii Studenţilor în Consiliul Naţional al Tineretului (Sinaia, 1998)


Organizator al Congresului membrilor seniori ai Ligii Studenţilor cu participarea Preşedintelui României şi a Primului Ministru (15 Decembrie 1997)

Domnul Prim-Ministru Victor Ciorbea la Congresul LS


Organizator al acţiunii "România Uitată", program al Ligii Studentilor în colaborare cu Presedinţia României prin care peste 250 de elevi şi studenţi din nordul Bucovinei beneficiază de un program turistic şi cultural (iulie-septembrie 1997)

TIMP NOU, Hliboca, Ucraina, 1997


Participant la Forumul organizaţiilor de tineret din România Costineşti (Iulie 1997)